Spectacolul "De dinaintea amintirii"

Descriere

De dinaintea amintirii
după David Vann
Regia: Florin Caracala

traducere: Marius Chivu dramatizare și adaptare: Maria Manolescu scenografie: Bogdan Spătaru costume: Maria Simona Sacalov-Arsu, Alexandra Rîmbu prostetică: Cătălin Sebastian Marin asistență regie: Luiza Cupceac asistență tehnică: Alexandru ChiculițăMulțumiri speciale pentru participarea la crearea decorului studenților de la Arte vizuale -pictură/sculptură, Eavaz Ionuț, Neghină Florentina, Niculaie Raluca. Mulțumiri speciale lui Andrei Cozlac, pentru proiecțiile video.

Atenționare! Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

„Contextul socio-politic din ultimii ani a produs modificări profunde în ființa umană, sporind procentul ei de derută și, concomitent, tendințele sale agresive. Umanitatea s-a împărțit, nu de puține, ori în tabere, subiectul diverselor conflicte fiind cel mai adesea de ordin ideologic. La intersecția diverselor ideologii, ființa umană își pune tot mai frecvent întrebarea de ce facem tot ceea ce facem?, iar răspunsul se impune ca un fel de automatism: pentru că așa se face sau pentru că așa trebuie făcut. David Vann, autorul povestirii De dinaintea amintirii, pune conflictele interumane pe seama religiei. Spectacolul De dinaintea amintirii explorează mai degrabă legătura dintre violență și credință, nu neapărat în sensul religios al acestui termen. Personajul Maxine are într-o dimineață revelația întrebării de ce facem ceea ce facem și gândul acesta o urmărește peste zi, declanșând în ea o tentație teribilă de a modifica tot ce era stabilit și fixat într-un ritual de cincizeci de ani încoace. Cade însă în eroarea de a crede că forma ritualului e cea care trebuie schimbată și nu substanța lui. Personajul Marjorie i se opune din motive greu de definit: o face din conservatorism? dintr-un imbold al ego-ului avid de putere? din alte motive cu mult mai subtile? Agatha este un observator aparent dezinteresat de schimbare, preocuparea sa fundamentală fiind să imortalizeze forma în prezent. Evelyn are și ea modul ei de a se raporta la prezent, dintr-o perspectivă mai carnală, hedonistă. Betty este în schimb ruptă de prezent, din cauza faptului că are un început de Alzheimer. Memoria ei se raportează însă la un timp de dinaintea amintirii, ceea ce face din ea un personaj-cheie. În decursul a 24 de ore, câte se scurg din momentul în care își pune întrebarea de ce facem ceea ce facem, Maxine are o nouă revelație: facem ceea ce facem dintr-o alegere, fiindcă totul a fost de fapt inventat.” (Florin Caracala)
„De dinaintea amintirii este o povestire hibrid despre Lakeport și despre religiile antice studiate în procesul de documentare pentru romanul meu Bright Air Black despre Medeea, plasat cu 3250 de ani în urmă. Morții sunt agățați în copaci, înveliți în piele de taur netăbăcită, conform tradiției preistorice din Georgia sovietică. Protagonista mea descoperă un adevăr incomod, și anume că tradiția și legile sunt inventate. Nimic nu este adevărat, nimic din ce vine de dinainte nu este de încredere, nimic din ceea ce suntem sau ce ar trebui să fim, iar să numești asta sacru ori lege este o farsă. Dacă acceptăm că după moartea cuiva trebuie să-i tăiem capul și să-l aruncăm de două ori în aer, iar apoi să-l dăm mai departe celui de lângă noi, putem face asta, dar să nu pretindem că are și o semnificație. (David Vann, Despre autori și povestiri în colecția Kiwi: Granițe, Polirom, 2022), Antologie de proză scurtă editată de Marius Chivu)